DANEMARCA elimină o sărbătoare religioasă veche pentru a finanța apărarea. Decizia guvernului de la COPENHAGA, de a renunța la „Marea Zi a Rugăciunii”, a stârnit dezbateri despre impactul economic al zilelor libere, dar și despre importanța lor pentru bunăstarea angajaților.
Guvernul danez a decis în 2023 să elimine o tradiție veche de aproape 340 de ani. Măsura, aplicată începând cu 2024, vizează „Marea Zi a Rugăciunii”. Autoritățile estimează că această schimbare va genera aproximativ 3 miliarde de coroane daneze anual, echivalentul a circa 400 de milioane de euro. Scopul este de a crește bugetul pentru apărare, astfel încât DANEMARCA să atingă ținta NATO de 2% din PIB.
Zilele libere: costuri și beneficii economice
Economiștii au analizat influența acestor zile libere asupra economiei. Un studiu realizat de LUCAS ROSSO și RODRIGO WAGNER a examinat date din aproximativ 200 de țări, între 2000 și 2019. Concluzia lor este că fiecare zi liberă suplimentară reduce producția anuală cu aproximativ 0,08% din PIB. Efectul este mai mic decât s-ar crede, deoarece anumite sectoare, cum ar fi turismul și industria alimentară, beneficiază de creșterea consumului. Un impact mai vizibil se resimte în industrie și producție, unde întreruperea activității afectează direct volumul de bunuri fabricate.
Numărul sărbătorilor legale diferă semnificativ în Europa. LITUANIA și CIPRU au câte 15 zile libere oficiale pe an. Germania are doar nouă sărbători naționale, deși unele landuri adaugă zile suplimentare. După eliminarea sărbătorii, DANEMARCA are acum zece zile libere anual, sub media europeană de aproximativ 11,7 zile. Diferența poate avea efecte economice. Un stat cu 15 zile libere poate pierde teoretic aproximativ 0,48% din PIB în plus față de unul cu doar nouă.
Impactul asupra angajaților și a productivității
Economiștii avertizează că zilele libere nu pot fi privite doar ca o pierdere de productivitate. Studiile arată că perioadele de odihnă pot crește eficiența angajaților pe termen lung. În anii cu mai multe sărbători legale se înregistrează și mai puține accidente de muncă. De asemenea, sondajele indică niveluri mai ridicate de satisfacție și bunăstare. De aceea, niciun guvern european nu ia în calcul eliminarea pe scară largă a zilelor libere.
Pentru moment, dezbaterea se concentrează pe găsirea unui echilibru între productivitate economică și calitatea vieții. Decizia guvernului danez arată complexitatea acestui subiect și necesitatea de a cântări atent beneficiile și costurile.
