24 Ianuarie: Prima Sărbătoare Națională a Românilor reexaminată
Pe 24 ianuarie, România celebrează Unirea Principatelor Române, o dată cu puternice conotații simbolice. Istoricul Nicolae Mihai, cercetător la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” din Craiova, sugerează că această zi ar trebui recunoscută ca prima sărbătoare națională a românilor, un construct afectiv care contribuie la consolidarea identității naționale.
Sărbătoarea Unirii și semnificația ei istorică
Într-un interviu exclusiv, Nicolae Mihai a subliniat legătura dintre istoria sărbătorilor naționale și evoluția statului român. „Sărbătoarea națională este un construct de tip afectiv. Oamenii trebuie să simtă o legătură cu națiunea, iar 24 ianuarie este acel moment care îi unește pe români”, a afirmat el. Istoria acestei zile este profundă și complexă, având rădăcini în sărbătorile revoluționare de la 1848, dar s-a desăvârșit în 1859, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a proclamat Unirea.
Din acel moment, tradițiile s-au consolidat. Participarea la slujbe religioase, parade și mesaje oficiale nu doar că marchează ziua, ci și creează o atmosferă de unitate. Cu toate acestea, Mihai atrage atenția asupra ignoranței generale față de importanța istorică a acesteia. „Din păcate, 24 ianuarie este adesea subestimată, în ciuda faptului că ar trebui să fie o dată centrală în conștiința națională”, explică el.
O sărbătoare pusă în umbră
După 1861, 24 ianuarie a fost regăsită în calendarul festiv național, dar, după căderea lui Cuza, a fost treptat eclipsată de alte date, cum ar fi 10 mai. Aceasta a devenit, sub diverse regimuri politice, un simbol asociat cu monarhia, mai ales în perioada interbelică. Regele Ferdinand a reintrodus 24 ianuarie în anul 1920, însă după 1948, odată cu instaurarea comunismului, a fost relegată. „Regimul comunist a preferat să sărbătorească zilele asociate cu evenimente revoluționare, care să justifice ideologia sa”, spune Mihai.
Astfel, anumite date semnificative, inclusiv evenimente ca 1 decembrie 1918 și 10 mai, au camuflat fața originală a 24 ianuarie, care și-a pierdut treptat din relevanță.
Străduință pentru o nouă percepție
În prezent, Mihai propune o reexaminare a zilei de 24 ianuarie ca un „laborator” al identității naționale românești. El consideră că, pentru a reconstrui legătura dintre cetățeni și națiune, este esențială o abordare multidimensională asupra sărbătorilor naționale. „Avem nevoie de o conectare între istoria recentă și identitatea națională. O bună plasare a 24 ianuarie într-un cadru adecvat poate contribui la reafirmarea conștiinței naționale”, conchide el.
Chiar dacă ziua este marcată prin ceremonii oficiale, Nicolae Mihai subliniază distanța crescută dintre politicieni și cetățeni. „După interacțiunile din perioada comunistă, sărbătorile naționale au pierdut din semnificație. Oamenii nu mai simt aceeași legătură cu proiectele politice și cu evenimentele istorice”, spune el.
Reintroducerea 24 ianuarie în conștiința națională nu este doar o problemă de dată. Este o provocare de a reconstrui un sentiment apartenență, de a readuce în prim-plan aspecte importante ale identității culturale, iubirea de țară și solidaritatea națională. Astfel, 24 ianuarie ar putea deveni din nou o zi de celebrare autentică, nu doar una ceremonială, ci plină de substanță și semnificație pentru toți românii.
