Titlu: ROMÂNIA PIERDE 231 DE MILIOANE DE EURO: Un nou tertip al ÎCCJ provoacă o pierdere financiară substanțială
România a pierdut oficial 231 de milioane de euro, finanțare nerambursabilă din fondurile europene, cauzată de o nouă mișcare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a declarat recent ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru. Tranzacția controversată alimentează în continuare tensiunile între ÎCCJ și autoritățile guvernamentale, ceea ce are repercusiuni costisitoare pentru economia țării.
SUPORT FINANCIAR PIERDUT: Impactul pe economie
Potrivit declarației ministrului Pîslaru, cu 231 de milioane de euro s-ar putea cumpăra 2.000 de ambulanțe noi, s-ar putea construi 100 de școli sau inaugura 50 de kilometri de autostradă. Acestea sunt doar câteva exemple de proiecte de infrastructură și dezvoltare care au acum rămas fără finanțare crucială. Acest lucru reprezintă un adevărat obstacol pentru progresul României ca națiune europeană modernă.
“A cincea amânare consecutivă la CCR. România este singura ţară din lume unde iei o pensie specială, salariu de judecător CCR şi intri şi în concediu paternal. În ciuda tuturor eforturilor Guvernului şi prim-ministrului Ilie Bolojan, azi au câştigat ei, cei care au fugit de la ședințe de frică să nu își piardă privilegiile. E o zi neagră pentru toți cei care vor o justiție dreaptă și necoruptă. E o zi neagră pentru toți cei care își doresc o Românie modernă și europeană.”, a precizat Pîslaru.
CONFLICTUL ÎCCJ-CRR: O poveste de neînţelegere
Primul-ministru Ilie Bolojan și Guvernul său au fost nevoiți să navigheze în continuare pe apele agitate ale conflictului cu ÎCCJ. În centrul disputei este noua inițiativă de reformă a pensiilor speciale ale magistraților, o măsură menită să uniformizeze tratamentul financiar al judecătorilor comparativ cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu.
Faptul că Curtea Constituțională a României a amânat încă o dată, aceasta fiind a cincea oară, sesizarea ÎCCJ cu privire la această reformă, arată că disputa este departe de a se încheia. Adevăratul cost al întoarcerii acestui proiect – o tranșă substanțială de finanțare europeană pe care România nu o va mai primi – plasează problema într-o nouă perspectivă gravă.
Fără aceste fonduri esențiale, autoritățile trebuie să se reorienteze către alte soluții de finanțare, explorând opțiuni precum fondurile interne sau alte fonduri europene disponibile. Între timp, zeci de proiecte esențiale suferă de pe urma acestei pierderi financiare neașteptate, lovitura fiind simțită cel mai rău de către cetățenii României, care ar fi beneficiat direct de investițiile promise.
