Pe 15 ianuarie, România celebrează Ziua Culturii Naționale, prilej cu care se omagiază prima figură proeminentă a literaturii române, Mihai Eminescu. În 2026, se va împlini 176 de ani de la nașterea acestui titan al literelor, un moment de reflecție asupra impactului său asupra identității culturale românești. Eminescu nu este doar poetul național, ci și simbolul unei epoci în care literatura a început să contureze o adevărată conștiință națională.
Un început controversat, dar promițător
Născut la Botoșani, Eminescu a venit pe lume într-o familie cu o puternică legătură cu cultura. La început, data nașterii sale a generat confuzii, însă cercetările recente au stabilit cu certitudine că s-a născut pe 15 ianuarie 1850. Această zi de naștere devine acum motiv de sărbătoare națională, consacrată lui Eminescu și valorilor pe care le-a promovat. „Copilăria lui Eminescu a fost marcată de influența familiilor artistice și culturale din zonă”, afirmă criticul literar Mihai Morar.
Ca elev, Eminescu s-a distins prin talentul său, dar nu a urmat calea clasică a unui student învățat. A întrerupt studiile pentru a se ocupa de activități practice, experiențe care, paradoxal, i-au îmbogățit perspectiva asupra societății. „A învățat mai mult din viața de zi cu zi decât din manuale”, adaugă Morar.
Revoluția literară și națională
Debutul său literar în 1866 cu poezia „La mormântul lui Aron Pumnul” nu a fost decât începutul unei cariere ce urma să redefinească poezia română. Eminescu a fost activ în cercuri literare importante, cum ar fi Junimea și a scris pentru reviste recunoscute precum „Convorbiri Literare”. „Opera sa a fost întotdeauna legată de realitățile sociale și politice ale vremii”, comentează istoricul literar Andreea Radu.
Până în 1877, când s-a mutat la București, Eminescu își conturase deja un stil inconfundabil, combinând romantismul cu specificul cultural românesc. Potrivit lui Radu, „Eminescu reușește să atragă atenția asupra identității naționale, punând în valoare nu doar frumusețea limbii române, ci și sufletul poporului”.
Specatacolul unei moșteniri perene
De-a lungul vieții, Eminescu a scris numeroase poezii care au devenit clasice, precum „Luceafărul” și „Scrisorile”, reflectând teme universale precum dragostea, suferința și condiția umană. Chiar și după dispariția sa, influența sa rămâne vie. „Opera sa este un tezaur care ne definește ca națiune”, afirmă scriitorul contemporan Radu Vancu.
Însă viața poetului nu a fost lipsită de dificultăți. Din 1883, Eminescu a început să sufere de probleme de sănătate mintală, iar starea sa s-a agravat constant. Cu toate acestea, moartea sa prematură, la vârsta de doar 39 de ani, nu a șters urmele adânci lăsate în cultura română. Mormântul său din Cimitirul Bellu devine un loc de pelerinaj pentru cei care-i onorează memoria.
În 2026, cu ocazia aniversării celor 176 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, instituțiile culturale din întreaga țară pregătesc manifestări dedicate acestui mare poet. Proiectele promise includ spectacole, expoziții și chiar acces gratuit la muzee. De asemenea, zeci de recitaluri vor readuce în prim-plan versurile eminesciene, aducând generații întregi mai aproape de mesajele profunde ale poetului.
Fie că ne aflăm în București, Iași sau Botoșani, Eminescu rămâne un reper cultural și moral, un simbol al valorilor românești, ale căror ecouri continuă să răsune și astăzi.
