Starea actuală a Parcului Tineretului din București ridică serioase semne de întrebare cu privire la siguranța și sănătatea spațiului verde, odată atât de apreciat de bucureșteni. Un raport realizat recent, în 2025, arată că peste 15% dintre arborii parcului necesită intervenții de urgență, iar circa 5% se află în zone de risc extrem, punând în pericol atât vizitatorii, cât și ecosistemul. Aceste date trag un semnal de alarmă cu privire la pandemia de neglijență și asupra necesității unor măsuri rapide și bine gândite pentru salvarea acestui perimetru urban emblematic.
### Situație alarmantă a arborilor, amenințări grave pentru siguranța publică
Parcul Tineretului, întins pe aproximativ 80 de hectare și inaugurat în anii ’70, găzduiește peste 6.500 de arbori din 46 de specii. Mulți dintre acești copaci au o vârstă de peste 50 de ani, iar starea lor de vitalitate este, din păcate, medie spre slabă. Studiul arată că o proporție semnificativă, de 15%, dintre arbori prezintă probleme de siguranță, reprezentând un pericol tangibil pentru cei care vizitează parcul zilnic.
Aproximativ 60% dintre arbori se află în zona de risc scăzut, 25% în zona de risc moderat, iar 10% sunt în pericol de prăbușire, necesitând intervenții. Ceea ce devine însă alarmant este faptul că circa 5% dintre aceștia au un risc extrem, fiind necesară eliminarea urgentă și replantarea pentru a preveni accidente sau evenimente nedorite. În plus, reacțiile similare ale exemplarelor din aceeași specie la stres accentuează vulnerabilitatea întregii structuri arborești.
### Cauze multiple ale degradării: de la sol compactat la gestionare deficitară
Printre factorii care contribuie la deteriorarea situației se numără solurile compactate și lipsa de vitalitate, precum și monoculturile monospecie, precum salcâmul japonez, pinul negru sau dudul alb, toate într-un echilibru precar. Fotografiile și analizele de teren susțin că aceste masive monospecie, aparent puternice, sunt extrem de vulnerabile în fața stresului climatic și de mediu, fapt ilustrat de cazurile în care grupuri întregi de stejari roșii au cedat simultan.
Specialiștii avertizează, de asemenea, asupra degradării stratului de vegetație de arbuști și a solurilor afectate de tăieri agresive și extinderea plantelor invazive, precum și asupra impactului secetei și verilor tot mai toride asupra ecosistemului parcului. Efectele se manifestă în eroziune, praf în aer și scăderea confortului ambiental pentru către 1,4 milioane de bucureșteni care frecventează zilnic parcul.
### Soluții pentru salvarea și revitalizarea Parcului Tineretului
Reprezentanții specialiștilor trag un semnal de alarmă și propun o serie de măsuri concrete, menite să restabilească echilibrul ecologic și siguranța parcului. În planul pe termen scurt, recomandările vizează eliminarea arborilor cu risc extrem, reducerea controlată a coroanei și consolidarea sistemelor de protecție a rădăcinilor și solului. „Intervențiile trebuie gândite integrat, pe toate cele trei straturi de vegetație”, subliniază raportul.
Pe termen mediu, pentru următorii 2-5 ani, se pune accent pe revitalizarea solurilor, înmulțirea și replantarea speciilor reziliente, precum și pe implementarea unui sistem digital complet de gestionare a toate elementelor vegetale. Aceasta, pentru a putea monitoriza în mod constant starea arborilor și a păstra un istoric clar al intervențiilor și al problemelor identificate.
Pentru planurile pe termen lung, autorii studiului recomandă conservarea arborilor maturi valoroși și crearea unor zone funcționale distincte: zone cu întreținere intensă, zone tampon și zone naturalizate. Aceasta pentru a reduce presiunea asupra ecosistemului, a proteja biodiversitatea și a oferi un mediu sigur și plăcut pentru cetățeni. De asemenea, se propune introducerea coridoarelor ecologice și a „zonelor de non-intervenție”, pentru a sprijini flora și fauna urbane.
Pe fond, schimbarea de paradigmă în gestionarea parcurilor urbane devine esențială pentru asigurarea sănătății și siguranței în mediul urban și, implicit, pentru calitatea vieții bucureștenilor. Parcul Tineretului poate deveni un exemplu de bune practici, dacă autoritățile vor acționa imediat și cu viziune pe termen lung.
În prezent, proiectul „Reziliență climatică pentru Parcul Tineretului” include intervenții de pilot, precum regenerarea arborilor veterani și realizarea unor spații verzi noi, ca parte a unui efort de aducere a parcului în actualitate, pentru a face față provocărilor de mediu și pentru a transforma această zonă verde într-un model pentru întreaga capitală. Întrebarea rămâne dacă autoritățile vor putea să transforme aceste recomandări în acțiuni concrete, pentru ca Parcul Tineretului să își păstreze frumusețea și funcționalitatea pentru următoarele decenii.
